Plevnei
"Manutanţa Centrală a Armatei", actuala fabrică "SC Plevnei SA", a luat fiinţă în anul 1882, când Ministerul de Război, în vederea unei mai bune aprovizionări cu pâine a unităţilor militare din garnizoana Bucureşti, construieşte o brutărie, dotată cu utilajele epocii, rămânând unica fabrică militară de pâine.
La acea vreme, brutăria era dotată cu 4 cuptoare de pământ a câte două vetre fiecare, iar azi fabrica, modernizată şi utilată complet în 2007, are şi două cuptoare cu 5 vetre ceramice fiecare, care la coacere dau "GUSTUL PÂINII DE ALTĂDATĂ".
Şi totuşi "povestea" spune că primul cuptor a apărut odată cu anul 1877, atunci când armata a fost nevoită să-şi aprovizioneze trupele şi din producţia proprie.
Tradiţie
Fabrica de pâine Plevnei are o istorie lungă începând cu finele secolului XIX. În această perioadă fabrica de pâine Plevnei făcea parte din cadrul Manutanţei "Centrală a armatei" ce a reprezentat şi reprezintă de fapt un foarte bine organizat complex de morărit şi panificaţie.
"De pâine să ne apropiem cu atitudine şi sfinţenie" este îndemnul vechilor brutari.
Legătura acestui dar al naturii care este PÂINEA, cu existenţa noastră, este sacră, fiindcă PÂINEA îmbunătăţeşte omul, după chipul şi asemănarea ei, cedându-i o parte din virtuţi ("bun ca pâinea caldă", "avem pâinea şi cuţitul", "pâinea cea de toate zilele", "a mânca o pâine", "se caută ca pâinea caldă", etc.).
Calitate
Pâinea produsă de fabrica de pâine Plevnei este realizată de brutari cu o vastă experienţă în domeniu.
Reţeta a fost îmbunătăţită de-a lungul timpului, nepierzându-şi însă caracterul tradiţional.
Pâinea de la botez - de pe masa ursitoarelor, turta de moţ, colacul de nuntă, turta miresei, colacii naşilor, turta onomastică festivă, moşii de ajun, crăciuneii, colacii plugului, pasca, cozonacul, pâinile pentru ritual bisericesc, şi multe alte sortimente "moderne", TOATE fabricate prin procedeu tehnologic autohton (baş, maia, aluat, cu ore lungi de fermentare), le găsiţi doar la noi, înnobilate cu cel mai bun gust posibil, obţinut ca urmare a coacerii pe vatră ceramică încinsă, precum străbunii de odinioară.